Leziuni articulare cu entorse și tendoane. Entorsă acută a gleznei
Conținutul
Entorsă acută a gleznei
Examinarea trebuie făcută bilateral, întâi pe partea sănătoasă. Astfel, avem un diagnostic mai ușor.
Examinarea fiecărei structuri în parte dă o imagine asupra a ceea ce este traumatizat și ce nu. ÎnOTTAWA a emis criteriile clinice de diagnostic a unei entorse, criterii care permit evitarea indicării examenului radiologic: 1 palparea să nu găsească durere pe traiectele și inserțiile ligamentelor talo-fibular anterior, calcaneo-fibular și talo-fibular posterior.
Când diagnosticul unei entorse se limitează la criteriile clinice OTTAWA, trebuie reexaminat pacientul după câteva zile.
Contact Entorse, întinderi musculare și alte leziuni ale țesuturilor moi Cele mai frecvente leziuni ale țesuturilor moi sunt cele referitoare la mușchi, tendoane și ligamente. Aceste leziuni apar adesea în timpul activităților sportive, însă uneori chiar și activitățile simple, de zi cu zi pot provoca aceste leziuni. Cele mai comune leziuni ale țesuturilor moi sunt entorsele, întinderile, contuziile, tendinitele și bursita. Chiar și cu un tratament adecvat, aceste leziuni pot necesita un repaus prelungit pentru a se vindeca.
Examenul radiologic: Glezna poate fi examinată radiologic cu ajutorul radiografiilor standard și, dacă este nevoie, și cu cel al radiografiilor dinamice. Radiografiile standard sunt următoarele: - radiografia antero-posterioară a gleznei cu rotația internă de 20 de grade: Pe această incidentă pot fi observate eventualele fracturi asociate entorsei acute sau modificări artrozice în instabilitatea cronică a gleznei.
De asemenea, permite vizualizarea interliniei articulare și mai ales a unghiului supero-lateral al domului talar care poate fi sediul unei fracturi osteocondrale afectarea unghiului supero-medial este mai rară. Examenul radiologic dinamic al gleznei: Este indicat în entorsele grave care au indicație operatorie.
Știința Arcadia
Radiografiile sunt făcute întotdeauna comparativ cu partea contralaterală, de cele mai multe ori sub anestezie. Radiografiile dinamice sunt următoarele: - radiografia antero-posterioară în stress a gleznei: Glezna poate fi forțată în varus sau în valgus. Aceste radiografii dovedesc obiectiv distrugerile ligamentare.
Trebuie făcute bilateral. Tot pe aceasta radiografie se măsoară unghiul de înclinare talară.
- Entorse - Dr. Gabriel Ștefănescu
- Кольцо? - Он вдруг забеспокоился.
- Ameliorați inflamația articulației degetului
El este unghiul dintre tangentele leziuni articulare cu entorse și tendoane suprafețele articulare tibială și talară. O înclinare de grade corespunde unei rupturi izolate a ligamentului talo-fibular anterior. O înclinare talară laterală de 20 de grade semnifică ruptura ligamentelor talo-fibular anterior și calcaneo-fibular. Constă în aplicarea unei forțe dozabile dinspre anterior asupra tibiei distale cu calciiul fixat. Pentru ca ligamentul deltoid să nu se opună translației anterioare a talusului trebuie ca talusul să se poată roti medial atunci când se aplica forță pe tibie.
Meniu de navigare
Pe radiografia laterala în stress a gleznei se măsoară translația anterioară a talusului față de tibie. Translația anterioară este distanța dintre marginea posterioară a suprafeței articulare tibiale și marginea posterioară a suprafeței articulare a domului talar.
Translația anterioară a talusului semnifică cel puțin ruptura ligamentului talo-fibular anterior. Pentru obținerea unei radiografii bune trebuie flectate genunchiul și glezna pentru relaxarea complexului muscular gastrocnemieni-solear.
Formular de căutare
Deși forțarea gleznei se face cu ajutorul unui aparat cu forță quantificabilă, gradul mare de variabilitate a laxității gleznei normale face dificilă stabilirea strictă a criteriilor pentru reconstrucția ligamentară doar pe baza testelor de leziuni articulare cu entorse și tendoane pe radiografiile în stress.
Mai mult, durerea provocată de forțarea articulației și reacția de apărare pe care o declanșează, pe gleznele neanesteziate, limitează mai mult acuratețea acestor date. Examenul RMN: Are avantajele neinvazivității și acurateții diagnosticului. Datele RMN privind starea ligamentelor investigate au fost excelent confirmate intraoperator. RMN confirmă de asemenea foarte bine leziunile osteocondrale ale talusului, cât și pe cele ale tendoanelor peronierilor și ale tecilor lor.
Sună la Arcadia
Dar nu poate da informații privitoare la instabilitatea cronică de gleznă. Se face cu următoarele afecțiuni: 1 fractura procesului lateral al talusului 2 fractura maleolei peroniere 3 fractura fibulei proximale fractura Maisoneuve 4 fractura bazei metatarsianului 5 sunt fracturi prin smulgerea stiloidei de către tendonul peronierului scurt.
Semnele funcționale sunt aceleași ca și în entorsa laterală de gleznă. Palparea însă evidențiază localizarea durerii la nivelul bazei metatarsianului 5. Mobilizarea blândă a gleznei este nedureroasă.
Informatii generale despre entorse O entorsa este o intindere sau rupere a ligamentelor - benzile dure de tesut fibros care leaga doua oase in articulatii.
Radiografia laterală a gleznei permite doar rareori descoperirea fracturii bazei metatarsianului 5. Radiografia ¾ a piciorului este cea care confirmă diagnosticul.
Entorsele și luxațiile Cum decurge o investigaţie RMN? Sunteţi aici : affidea. Rezonanta Magnetica a gleznei RMN glezna este metoda imagistica care permite vizualizarea globala, cu acuratete, concomitenta, atat a patologiei osoase, cat si a partilor moi ligamente, tendoane, cartilaje etcvizualizare greu realizabila prin ecografie, radiografie sau CT, luate separat. De regula, examinarea RMN glezna este recomandata pentru entorsele severe, adesea provenite din diversele accidentari ale practicantilor sportului de performanta si recreational, sau pentru evaluarea durerilor persistente de glezna la adulti si copii, in cazul in care ecografia sau radiografia nu ofera un diagnostic concludent. Aflati mai multe despre investigatia RMN glezna din interviul cu Dr.
La examenul clinic trebuie căutată deplasarea anterioară a tendoanelor. Durerea este maxima la nivelul orificiului lateral al lui sinus tarsi. Diagnosticul diferențial al durerii persistente după entorsa acută a gleznei[ modificare modificare sursă ] 1 Leziunile cartilaginoase 2 Instabilitatea cronică a gleznei: cea mai frecventă este instabilitatea cronică laterală 3 Instabilitatea subtalară: este foarte greu de diferențiat de instabilitatea gleznei.
- Entorsele și luxațiile
- Entorsele: entorsa glezna, genunchi - Simptome, tratament, recuperare
- Cum să tratezi durerea articulară de degetul mare
- Exista anumiti factori care cresc riscul de producere a entorselor, cum ar fi oboseala muschilor.
- Лишь один неверный шаг слишком уж настойчивой фирмы, и ключ будет опубликован, а в результате пострадают все фирмы программного обеспечения.
- Entorsele și luxațiile | Arcadia Spitale si Centre Medicale
- Entorsă acută a gleznei - Wikipedia
Instabilitatea subtalară se manifestă prin durere situată distal și lateral de articulația gleznei, în aria lui sinus tarsi. Diagnosticul instabilității subtalare se pune pe baza radiografiei BRODEN în stress: piciorul este rotat intern 45 de grade, raza Rx este înclinată caudo-cranian 20 de grade, în timp ce calciiul este forțat bursita tratamentului unguent articular al cotului varus. Elementele care stabilizează articulația subtalară sunt: capsula articulară, ligamentul interosos, ligamentul bifurcat și ligamentul calcaneo-fibular.